Eroism modern într-o lume de mituri și provocări - Dalidan Zarthas

Citiți un fragment din această carte aici.


Tânărul scriitor transilvănean Gelu F. Achiș este în sine un fenomen rar și, ne grăbim să afirmăm, fericit al literaturii române de azi. Născut la Cluj Napoca în 1992, a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de acolo, specializarea Biologie, dar creaturile care l-au atras mai mult au fost cele imaginate de el însuși, în densele romane fantasy pe care le scrie de peste un deceniu.

Fascinat, cum însuși mărturisește, de filmele SF ale generației sale și de seriale complexe precum Lost, a început să scrie încă din copilărie compoziții epice bogate în personaje și acțiuni ramificate, de tip puzzle, doldora de mistere și aventuri fabuloase, redactate într-un stil dinamic, unde elementele cinematice au un rol important. Nu a terminat la acel moment nicio atare încercare romanescă, așa că abia prin 2013 a început să scrie sistematic la trilogia științifico-fantastică Pierduți printre stele, o serie ce și-a găsit numeroși fani în rândurile celor mai tineri cititori, așa cum dau mărturie lansările entuziasmante de la târgurile de carte precum Bookfest și Gaudeamus desfășurate la Timișoara, București sau Cluj-Napoca sau din școlile unde a încântat numeroși elevi atașați de scrierile sale.

Misterele Zarondiei, primul volum, a apărut inițial în 2017 (cu o ediție a doua, revizuită, în 2022) al doilea episod epic, intitulat Cântecul zăpezilor, vede lumina tiparului în 2018, pentru ca peste încă un an, să apară încheierea ce se numește, paradoxal, Războiul începutului. Toate la editura timișoreană Datagroup, ce va deveni ambientul său creativ de suflet și va clădi rezonanța unei veritabile familii scriitoricești pentru toate aparițiile editoriale.

Personajele centrale, adolescenții Vanesa, Raul, Dan și George străbat lumi interstelare, vizitează planete ostile, intră în contact cu civilizații extra-terestre dezvoltând dezinvoltura și farmecul eroilor din Cireșarii lui Constantin Chiriță, ce au fermecat generații întregi de români.

În același an 2019 când isprăvea cele peste 1.200 de pagini din trilogia sa primă, începe lucrul la o tetralogie, Dalidan Zarthas, ale cărei volume au apărut în același ritm aproape neverosimil de unul pe an (Sabia Umbrelor (2022), Cavalerii Soarelui (2023), Citadela Viselor (2024) și Dansul Fulgerelor (2025) și asupra căreia vă atragem atenția în aceste rânduri.

Povestea se întinde pe mai bine de 2.000 de pagini, e încadrabilă în categoria Young Adult și prezintă o îmbinare de epic fantasy, distopie, aventură și mistery. Dincolo de paginile ce sunt înțesate de război total și aventuri insolite, autorul ne oferă o explorare tot mai profundă a existenței, a limitelor umane și a dezvăluirii sinelui. Îmbibată de sensibilitate magică, plină de taine și elaborată cu o țesătură narativă ce îmbină politică, strategii, religii, planuri metafizice și emoții profunde, povestea ridică întrebări esențiale despre natura puterii, a destinului și a libertății. Fiecare volum aduce un nou strat de complexitate, iar personajele sunt îmbogățite cu trăiri reale, făcând povestea să devină nu doar o altă escapadă în imaginație, ci și un adevărat exercițiu de introspecție.

Această serie este pentru toți cei ce caută o narațiune stilizată pe straturi de profunzime, cu teme universale și note spectaculoase, în care nici eroii nu sunt perfecți, nici lumile vizitate nu se descriu doar în alb și negru. Se configurează aici și un topos privilegiat al unei scriituri tot mai mature și extrem de atent elaborate ce caută să ocupe spațiul liminar dintre real și imaginar, dimpreună cu fantasticul așa cum îl definea Tzvetan Todorov acum cinci decenii, drept "interval al unei incertitudini". Căci ce este fantasticul altceva decât "ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale pus față în față cu un eveniment în aparență supranatural"?!

Fără să oferim prea multe spoilere, fiindcă efortul lecturii cărților semnate Gelu F. Achiș este mereu răsplătit cu asupra de măsură, riscăm, prin filtrul auctorial, un sinopsis al acțiunii trepidante și, pe alocuri, dezlănțuite din cele patru volete ale creației de față.

VOL. 1 (SABIA UMBRELOR): În îndepărtatul Nord al Imperiului Edrian, mii de creaturi umanoide, înalte de câțiva metri, cu trupurile acoperite de solzi și alge, cu ochi verzi luminoși, numite de către oameni "Sfâșietori", invadează meleagurile locuite, distrug toate așezările din calea lor și ucid în mod brutal ființele vorbitoare. Dalidan Zarthas, un orfan de la Casa Inocenților, este smuls din viața lui liniștită în momentul în care Sfâșietorii îi atacă satul. Reușește să scape de prăpădul provocat de creaturi, dar, în schimb, pierde ființe dragi. Jurând că va face orice pentru a deveni ultraputernic, pentru a-și răzbuna prietenii și pentru a ajuta la oprirea Sfâșietorilor, Dalidan se avântă într-o lume ce îi este aproape necunoscută. Iar în călătoria acum începută se ivesc nenumărate obstacole, dezamăgiri, suferințe și eșecuri, toate acestea punându-l la grea încercare.

VOL. 2 (CAVALERII SOARELUI): După evenimentele din orașul Omda, Dalidan Zarthas și ceilalți supraviețuitori ai legiunilor din Nord sunt nevoiți să se îndrepte spre Sud, în toiul iernii, urmând un traseu dificil. Călătoria lor este marcată de alte încercări teribile și de noi confruntări cu Sfâșietorii. În același timp, ies la iveală detalii șocante legate de creaturi. Când Dalidan ajunge în cele din urmă pe meleagurile din Sud, viața lui se schimbă radical după ce credincioșii consideră că el este un Cavaler al Soarelui ales de Făuritorii Lumii pentru a aduce pace și prosperitate în Imperiul Edrian. Fiind în posesia Sabiei Umbrelor, Dalidan se trezește într-o situație complicată și e nevoit să urmeze o nouă cale, trasată în mare măsură de Biserica Luminii. E obligat să facă sacrificii dureroase, dar, în același timp, e hotărât să se folosească de noua poziție pentru a aduce mai multă echitate în Imperiu. Acțiunile sale scot la iveală comploturi, secrete întunecate ale yarzismului, implicit ale Ordinului Soarelui, sub forma unor comploturi nebănuite și primejdioase. Toate acestea îl aduc în situația ca viitorul întregului Imperiului Edrian să depindă și de faptele sale.

VOL. 3 (CITADELA VISELOR): Imperiul Edrian e grav perturbat când Sfâșietorii își dezvăluie o nouă formă și folosesc abilități magice ieșite din comun. Ordinea, un regim tiranic, se întinde ca o molimă pe meleagurile continentului Darneh și năzuiește să cuprindă întreaga lume, urmărind rescrierea istoriei, instaurarea unei credințe universale, controlul celor mai importante aspecte din viața locuitorilor de pretutindeni. Omenirea se regrupează în grupurile Rezistenței, însă inamicii se dovedesc extrem de puternici și de vicleni. Pierderile suferite îi aruncă pe mulți în adâncurile deznădejdii. Viitorul se arată tot mai sumbru, însă apare un plan neobișnuit și enigmatic prin care lumea ar putea fi salvată. Pentru realizarea lui se impune o călătorie îndelungată prin Ținutul Viselor și găsirea Citadelei Viselor. Însă pentru cei care participă la misiune, implicațiile totale ale planului rămân învăluite în mister.

VOL. 4 (DANSUL FULGERELOR): În ciuda tuturor acțiunilor contradictorii ale Stăpânilor, Rezistenții nu au de ales decât să lupte în continuare împotriva regimului tiranic, fiind nevoiți să călătorească pe continentele Rodah și Lidenah. Dar lidenahii cu suflete corupte fac tot posibilul să le strice planurile și să-i transforme în sclavi. Dalidan e prins și în conflictele altor popoare, se izbește de noi intervenții violente ale Stăpânilor și are de depășit încercări dificile în alte Ținuturi ale lumii Zalimdor. Însă pentru a-i proteja pe cei dragi și pentru a făuri acel viitor pe care și-l dorește, el e hotărât să plătească orice preț, să lupte până la capăt, indiferent cât de mulți inamici apar în calea lui și indiferent cât de indestructibili par ei.

Sintetizând, putem afirma, fără teama de a fi contraziși cu argumente, că autorul a imaginat un veritabil univers ficțional, extrem de amplu și documentat exemplar, lucru ce se poate observa încă de la început, când ne este prezentată harta lumilor, un element atât de apreciat de cititorii devotați genului fantasy. Lumea se numește Zalimdor și e formată din trei continente: Darneh, Lidenah și Rodah. Acțiunea începe pe continentul Darneh, ocupat de Imperiul Edrian, iar atmosfera creată în jurul acestora de Gelu F. Achiș este o îmbinare savantă de medieval și modern, cu multe elemente de imaginație. Această imagerie epică este populată de oameni și de reprezentanți ai raselor mici (kua, brusini, kwini, tagriți), dar și de Plante și Bestii Magice, precum și de creaturile malefice numite Sfâșietori. Există și fenomene cu aparență miraculoasă (Ceața Roșie, Suflul Alb din Nordul Imperiului, Roata Vieții, Marile Furtuni, Neclintirea) ce se manifestă în diferite moduri, care influențează traiul locuitorilor lumii Zalimdor și formează un context imaginativ suficient de complex pentru a fi plasat în zona hard fantasy.

Protagonistul e foarte bine creionat, are parte de sentimente amestecate: dragoste, împliniri, dezamăgiri, trădări, regrete. El trebuie să străbată ziduri de minciuni, iar pe unele e forțat chiar să le întrețină, pentru a putea îndrepta anumite lucruri, pe altele trebuie să le dezmembreze pentru a ajunge la adevăr. Nimic nu este ceea ce pare.

Dalidan este naiv în multe privințe, el e încă un tânăr simplu, pornit de la țară, care încearcă să își croiască un drum într-o spațialitate zbuciumată și complicată. Prin muncă și sacrificii enorme, obține puteri la care altădată doar visa. Dar împreună cu aceste puteri vine o tot mai grea și apăsătoare răspundere, iar el se vede prins în multe intrigi, unele având rădăcini îndepărtate în trecut, altele aparținând prezentului plin de provocări și de necunoscute. Totuși, lumea se dovedește a fi mai elaborat alcătuită și mai impredictibilă, și în rău și în bine, decât își putuse da el seama. Dalidan și prietenii lui fideli sunt obligați să urmeze calea cea mai dificilă, să exploreze colțuri necunoscute ale lumii, să se implice în alte și alte conflicte, să descâlcească planurile secrete ale păpușarilor din umbră și-n același timp să facă tot posibilul să elibereze Imperiul Edrian și să readucă libertatea printre locuitorii de pretutindeni.

Dacă ar fi să schițăm o "filosofie" a acțiunii trepidante din acest ciclu romanesc, ar trebui să începem cu marile teme, existente încă din primele și cele mai valoroase epopei ale umanității, cea sumeriană a lui Ghilghameș, indienele Mahabharata și Ramayana, superbele eposuri homerice, Iliada și Odiseea, precum și sinteza lor latină, Eneida lui Vergilius, urmate de geste medievale eroice precum Cântecul Nibelungilor, Cidul, Chanson du Roland, Cavalerii Mesei Rotunde.

Am putea începe cu Răzbunarea: Dalidan pornește într-o călătorie necunoscută dintr-un impuls de răzbunare - precum Ghilgameș după pierderea prietenului Enkidu - dar, pe măsură ce acțiunea avansează, angajamentul său devine mult mai complex: el nu mai vrea doar distrugere, ci și justiție, echitate, protejarea celor neajutorați. De unde întrebări dificile și dileme morale. Cum se armonizează dorința personală cu binele comunității? Câtă putere e dispus să obțină și cu ce preț?

Apoi vin Destinul și Alegerea: Tema "celui ales" apare recurent (Dalidan este considerat ca atare de Făuritorii Lumii ca și Cavaler al Soarelui), dar apare și responsabilitatea pe care o presupune acest rol, ca în cazul rătăcitorilor Ulise sau Eneas. Ce înseamnă, de fapt, să fii "ales"? Să accepți orice, să te sacrifici sau să te folosești de poziție pentru binele altora?

Urmează și delicata problematică reprezentată de Credință / religie / uzul de putere: Instituțiile sacre (Biserica Luminii, Cultul Zeilor) pot avea un rol ambivalent: reușesc a inspira oamenii, pot legitima speranțe altminteri improbabile sau himerice, dar pot și oprima, controla, manipula, ascunde secrete. Survin adeseori conjurații, comploturi, secrete întunecate legate de aceste instituții, ca și la cele politice.

Ca revers al evoluției și creșterii, apare în subtext binomul complementar Sacrificiu / Suferință: pentru a spori calitativ, pentru a schimba lumea, eroii de orice fel trebuie să suporte pierderi, opoziție, suferință. Nu e un drum ușor. Dalidan și apropiații săi credincioși se trezesc deseori puși în situații cel puțin incomode, dacă nu și frustrante, când trebuie să decidă ce sacrificii se justifică pentru binele mai mare.

În fine, la un nivel mai profund de complexitate, ne întâlnim cu dualitatea Autonomie / Apartenență sau Identitate / Alteritate: Dalidan vine de la Casa Inocenților, este orfan, are prieteni și proiecte de viitor imediat, dar viața îl forțează să își găsească un rol, să se definească - nu doar prin putere, ci și prin valorile asumate. Apartenența la un ordin, la o credință, la Imperiu - toate sunt concepte fragile și mereu discutabile.

Într-o lume plină de ambiguități, "binele" și "răul" sunt concepte fluide, în funcție de perspectiva din care sunt privite. Cert e însă că puterea schimbă întotdeauna oamenii, dar în diferite moduri. Responsabilitatea pe care o primește cineva (precum Dalidan) poate fi o corvoadă, dar și o șansă pentru a schimba lucrurile, nu fără riscurile unor compromisuri. Speranța, solidaritatea și prietenia sunt însă combustibili reali ce le oferă personajelor motivație, scopul înalt de a lupta într-o lume plină de riscuri și suferințe, de alegeri complexe și dificile. Elementele distopice din text, cu reflexe din lumile lui Orwell sau Huxley, precum controlul total de tip Big Brother, credințele impuse, manipularea informației, instigarea la frică, discriminarea - reflectă toate niște teme contemporane acute despre primejdiile autoritarismului.

Substratul filozofic al seriei poate fi rezumat prin afirmații gnomice precum cele ce urmează: calea eroică nu este una simplă sau doar glorioasă, se dovedește costisitoare uman și plină de provocări; eroismul presupune renunțări, durere și sacrificiu; puterea adevărată nu stă doar în abilitatea de a-i domina pe ceilalți, ci și în capacitatea de a-i proteja și de a-ți asuma responsabilități morale; credința și instituțiile trebuie constant evaluate, nu doar acceptate orbește; adevărata încredere se dezvoltă în dialog cu suferința, cu alegerile dificile, nu doar prin ritual și impunerea autorității; identitatea personală se formează nu doar prin origini, ci și prin răspunsurile pe care le dai în fața răului, a pierderii, și a nedreptății, cât și prin meritele individuale recunoscute de ceilalți, precum în cartea exemplară, tradusă și la noi în 2022, despre Aristocrația talentului (Cum a creat meritocrația lumea modernă) a lui Adrian Wooldridge.

Dacă ar fi, în final, să îl raportăm pe Gelu F. Achiș la autorii faimoși care l-au inspirat mai mult prin spirit decât prin litera operelor lor, o vom face tocmai spre a sublinia notele lui distinctive și pragurile originalității sale.

În trilogia Stăpânul Inelelor, Tolkien folosește un cadru moral foarte clar (lupta dintre bine și răul absolut, curajul în fața disperării, modestia salvatoare). Dalidan operează într-un univers mult mai ambiguu, cu răul infiltrat chiar și în instituțiile "luminoase", iar tema centrală e răzbunarea, din care decurge asumarea responsabilității întru apărarea celor slabi. Ca și evoluție, în Stăpânul Inelelor protagonistul Frodo se degradează tot mai mult pe interior, dar învinge simbolic, iar Aragorn acceptă moștenirea recucerită și devine rege. În Dalidan Zarthas, personajul principal devine un simbol al rezistenței, al curajului și speranței. Începe de jos, umil și se ridică din ce în ce mai mult. Cât despre ambianța magico-ritualică, e una mai degrabă cu implicații mistice în Lord of the Rings, pe când în Dalidan Zarthas e atent structurată și definită gradual.

Există o asemănare între eroii din Dalidan Zarthas și cei ai autorului Brandon Sanderson, întrucât ei își construiesc identitatea prin suferință, învățare și alegeri morale grele. Cât despre lumea imaginată în Urzeala tronurilor de George R. R. Martin, acolo cinismul e omniprezent, iar salvarea lumii e adesea o iluzie, pe când în Dalidan Zarthas există tot timpul un nucleu luminos și tonic de speranță.

În concluzie, construcția epică și dramatică a personajului Dalidan are loc prin meandrele unei călătorii inițiatice, în luptă acerbă cu sinele, autorul aducându-l mai aproape de personajele lui Sanderson, pe când tonalitatea scriiturii e de plasat undeva între Tolkien și Martin - nici idilică, dar nici complet cinică și dezabuzată. Magia, între Sanderson și Martin - are reguli, dar și mister. Iar stilul compozițional al lui Gelu F. Achiș rămâne unul subliniat cinematografic, atrăgător și alert, ce se adresează cititorului modern, obișnuit cu dileme morale.

Citiți un fragment din această carte aici.