Un volum cu funcţie de lanternă şi lupă

Citiţi un fragment din această carte.


Un volum cu funcţie de lanternă şi lupă: lumină şi lentilă care cercetează şi dezvăluie dificila intrare a României în epoca modernă. Mihai Dimitrie Sturdza are pasiunea documentului şi toate rezervele posibile faţă de poncifele propagandei care înlocuieşte din ce în ce mai des la noi comunicarea simplă a adevărului istoric atât cât poate fi cunoscut. Interese de moment şi de grup, valuri de opţiuni politice dirijate au construit imagini false ale trecutului nostru apropiat: românii apar ca absenţi din lista personalităţilor recunoscute în Europa înainte de 1848, crearea ţării e pusă în seama miturilor masonice, filogermanii sunt prezentaţi ca nişte monştri, despre anarhiştii şi bolşevicii infiltraţi nu se vorbeşte decât cu mare fereală, mareşalului Antonescu i se atribuie o iluzorie şansă ratată de a fi schimbat soarta României după 1945, exilul românesc e pe nedrept criticat ca moale şi aproape apolitic etc.

Un volum bogat în surprize, căci de români sunt pline arhive bătrâneşti din lumea largă, dar şi cărţi apărute în ultimii ani. Pe sub ochii autorului au trecut şi microfilme devenite accesibile relativ recent, jurnale şi memorii în parte inedite ale unor importanţi actori politici, articole şi studii pe care prea puţini le cunosc. Ce răsare din ele? O lume românească eroică, idealistă, naivă adesea, înşelată şi viclenită de aliaţi ca şi de duşmani, încrucişând de nevoie spada cu geografia şi tânjind la un echilibru mereu prea îndepărtat sau prea scump. Un efort supraomenesc pentru a rămâne în picioare.

(Adina Kenereş)


Volumul de faţă cuprinde texte edite şi inedite al căror numitor comun este istoria României. Compuse în şi despre epoci diferite, ele mi-au permis să aduc elemente noi unor teme cunoscute în cazul unora, cu totul necunoscute în cazul altora.

Textele au fost scrise în vremea exilului - o metodă de regăsire a patriei îndepărtate şi pierdute. Documentarea slujea totodată plăcerea niciodată secată a cititului: la bogatele fonduri de la Staatsbibliothek şi la Europa liberă din München, la Biblioteca Naţională din Paris sau la Nanterre, în periferia capitalei franceze, la BDIC (Bibliothčque de Documentation Internationale Contemporaine), una dintre cele mai importante instituţii de profil după cele de la Stanford şi de la London School of Economics.

Urmărind, de exemplu, pe îndelete şi pe parcursul multor ani colecţiile aproape complete dintre 1920 şi 1941 ale ziarelor Universul şi Adevărul, ca şi pe cele, cu unele întreruperi dar nu mai puţin interesante, ale Dimineţii, am luat cunoştinţă, în detaliu şi în imagini, de viaţa României din acea epocă. Am descoperit relatări de mult uitate despre locuri şi oameni dintr-un veac dispărut, despre masoni - care nu au făcut România modernă, aşa cum cred unii -, despre multiformele presiuni ale Rusiei, despre învolburata încleştare a celui de-al doilea război mondial, despre speranţele şi luptele fără multă speranţă ale exilului românesc.

Cititorului îi rămâne să judece dacă paginile care urmează răspund aşteptărilor cu care au fost scrise.

(Mihai Dimitrie Sturdza)


Mihai Dimitrie Sturdza (n. 1934) este strănepot al lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei. Şi-a făcut studiile primare şi liceale la Iaşi şi Bucureşti. Arestat în 1952 sub acuzaţia de nedenunţare de complot, a fost condamnat la o pedeapsă administrativă, pe care a executat-o în diferite lagăre de muncă. Eliberat în 1954, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1960. A părăsit ţara în 1963. Diplomat al Institutului de Ştiinţe Politice din Paris, a fost angajat al Departamentului de Schimburi Culturale şi Ştiinţifice al Ministerului Afacerilor Externe din Paris între 1968 şi 1985. A fost interpretul oficial pentru limba română al preşedinţilor Franţei Charles de Gaulle şi Valéry Giscard d'Estaing. Între 1986 şi 1995 a lucrat ca redactor politic la Departamentul român al postului de radio Europa liberă din München. La încheierea contractului a fost distins cu o scrisoare de felicitare semnată de preşedintele SUA, Bill Clinton. Doctor Honoris Causa al Universităţii Dunărea de Jos (2013).

Autor a numeroase articole şi studii istorice apărute la Paris, München, Bucureşti şi Iaşi, a prezentat Confesiunile unui bătrân diplomat de Charles de Saint-Aulaire (Editura Humanitas, Bucureşti, 2003), De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918 de Arabella Yarka (Editura Compania, Bucureşti, 2010) şi a contribuit la lucrarea colectivă Proust et ses amis (Éditions Gallimard, Jean Yves Tadié ed., Paris, 2010). A semnat, de asemenea, volumele: Grandes Familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople, ediţie de autor, Paris, 1983 (ediţia a II-a, Paris, 1999); Românii între frica de Rusia şi dragostea de Franţa, Editura Roza vânturilor, Bucureşti, 2007; Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, vol. I (2004), vol. II (2011), Editura Simetria, Bucureşti.

Cuprinsul acestui volum:

PARTEA ÎNTÂI Intrarea în modernitate: România între Occident şi Rusia / Un baron reformator: Vasile Balş / Ucenicii francmasoni la Roza liniştii perfecte (Paris, 1843-1848) / Fraţi masoni în misterele Bucureştiului (1858-1860) / Rusia şi tentativele de despărţire a Principatelor Române (1864-1866) / Junimea - societate secretă / Un germanofil antirus: Lupu Kostaki (1851-1923)

PARTEA A DOUA De la anarhişti la comunişti: propagandă, război, armistiţiu / De la anarhism la bolşevism: Zamfir Arbore şi fiica sa Ecaterina / Curzio Malaparte, martor ocular la... ceea ce nu a văzut la Iaşi în 1941 / Preludiu la Războiul Rece: ambasadorul sovietic, Carol al II-lea şi anglo-americanii la Mexico / Comisia Consultativă Europeană şi armistiţiul bulgar din 1944 / 23 august 1944: negocierile de la Stockholm şi dosarele armistiţiului / Documente noi în legătură cu procesul şi moartea mareşalului Antonescu / «Comuniştii demascaţi», daţi în judecată la Paris de un grup din emigraţie.