Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Translatio

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

La unu dimineaţa


Charles Baudelaire

18.01.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică



În sfîrşit! Singur! Nu se mai aude decît trecerea unor caleşti întîrziate şi sleite. Vreme de cîteva ore, vom avea puţină linişte, dacă nu şi timp de odihnă. În sfîrşit! Tirania chipului omenesc a încetat, nu voi mai suferi decît de mine însumi.
În sfîrşit! Îmi este îngăduit să mă scufund într-o mare de întunecimi. Mai întîi, cheia întoarsă de două ori în broască. Ca şi cînd, încuind încă o dată, aş spori singurătatea şi mi-aş întări baricadele ce mă separă acum de lume.
Groaznică viaţă! Groaznic oraş! Să recapitulăm cursul zilei de azi: văzut mai mulţi oameni de litere, între care unul m-a întrebat dacă se poate merge în Rusia pe cale terestră (credea, desigur, că Rusia ar fi o insulă); certat serios cu directorul unei reviste, care, la fiecare contrazicere, răspundea : "Aici este partidul oamenilor cinstiţi", ceea ce presupune că toate celelate gazete sînt scrise de netrebnici; salutat vreo douăzeci de persoane, între care cincisprezece îmi sînt necunoscute; distribuit strîngeri de mînă în aceeaşi proporţie, iar aceasta fără precauţia de a fi cumpărat mănuşi; urcat, pentru a omorî timpul, cît a plouat, la o tîrfă, care m-a rugat să-i desenez un costum de Vénustre; făcut curte directorului unui teatru, care mi-a spus, la plecare: "Aţi face poate mai bine să vă adresaţi lui Z...; este cel mai greoi, cel mai prostănac şi cel mai celebru dintre autorii mei, cu el aţi reuşi poate să faceţi ceva. Duceţi-vă la el şi apoi mai vedem"; umflat în pene (de ce oare?) pentru cîteva fapte mîrşave pe care nu le-am săvîrşit niciodată, şi negat cu laşitate alte cîteva josnicii pe care le-am comis cu bucurie, delict de fanfaronadă, crimă de respect omenesc; refuzat unui prieten un serviciu banal, şi scris o recomandare unui neisprăvit; uf! gata, s-a terminat?
Nemulţumit de toţi şi nemulţumit de mine, aş vrea să mă răscumpăr şi să mă mîndresc puţin în tăcerea şi în singurătatea nopţii. Suflete ale celor pe care i-am iubit, suflete ale celor pe care i-am cîntat, sprijiniţi-mă, ajutaţi-mă, alungaţi de la mine minciunile şi fumurile corupătoare ale lumii; iar tu, Doamne Dumnezeul meu! dă-mi harul să scriu cîteva versuri frumoase, care să-mi dovedească mie însumi că nu sînt cel mai de pe urmă dintre oameni, că nu sînt mai prejos decît cei pe care îi dispreţuiesc!

_______________

Charles Baudelaire, « À une heure du matin », în volumul Le spleen de Paris (1869), Œuvres complètes, Paris, Éditions Gallimard, Bibliothèque de la Pléiade, 1961, p. 240-241.

Traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer