07.06.2005

Şiroaie de moarte mi-au curs pe maluri
pietrele soarelui rănile mi le-au strivit
tăişurile somnului au răscolit frunzişul de pe tîmplă
iar eu înaintez despuiat înspre cerul fără de nimeni.
Truda chipului meu şi speranţa care îmi macină mintea
stihuitorii din ochi mi-au cîntat pînă la răsărit de zi
ale mele cioturi însîngerate scriu în umbră o nesfîrşită epopee de SÎNGE.
Iată visul încurcat printre spini
Iată patima genunchilor mei
Iată tihnitul impas al norilor
şi glasul poeţilor care în glasul meu face
de o mie de ori înconjurul lumii


_______________



André de Richaud (1907-1968), « Monologue », în Poètes d'aujourd'hui, no 147, in Pierre Seghers, Poètes maudits du XXe siècle, Paris, Éditions Pierre Belfond, 1985, p. 258.

Traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc.

0 comentarii

Publicitate

Sus