28.06.2023
Cătălin Vasilescu
Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații
Editura Humanitas, 2023



Citiți un fragment din această carte aici.

***
Fabulosul Bestiar al Chirurgului îndrăgostit (și) de istorie

Topul autorilor lansați în premieră, de Humanitas, la Bookfestul 2023, îl plasează pe locul al treilea (după Radu Paraschivescu și Andrei Pleșu) pe profesorul univ. dr. Cătălin Vasilescu, șeful Clinicii Chirurgie I la Spitalul Fundeni. Dar pentru care fapte? - s-ar mira (în maniera personajului din Sergentul lui Alecsandri) cei ce nu-l cunosc pe acest medic tumultuos, curajos, riguros și neobosit în căutările sale, mânuind condeiul ca un profesionist de-o viață al scrisului, atent ca un farmacist la detalii, nuanțe, interpretări, prudent și calculat ca un judecător, atunci când trebuie să formuleze o concluzie cu implicații morale; dar care, odată enunțată, devine limpede, fermă, motivată.

Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații se subintitulează, grăitor și fermecător, cartea Bestiar. Pătrundem așadar, pagină cu pagină, într-o lume aproape necunoscută nouă, celor care avem de-a face cu medicina doar prin relații întâmplătoare, mai mult sau mai puțin fericite. În cele 228 pagini, cartea dezvăluie întâmplări, incidente și accidente, complicații și complicități (unele benefice, poate chiar sublime; altele oscilând bezmetic între stupefiant, aproape incredibil sau scandalos) care au jalonat progresul chirurgiei în ultimul secol și ceva... până s-a ajuns la nivelul actual, unde gândirea de mare îndrăzneală, progresul tehnic și diseminarea noutăților procedurale prin comunicare au permis soluții chirurgicale adesea salvatoare.

Cartea începe fascinant, cu un ghiduș avertisment (captatio benevolentiae cu capul în jos) al năstrușnicului autor: "Chirurgia este un scandal. Este o formă de violență asupra semenilor. Un personaj cu un cuțit în mână îți propune să îți taie abdomenul, ceea ce pare acceptabil pentru tine și pentru întreaga societate. Iar personajul nu a făcut altceva decât să te umilească de la prima întâlnire: la consultație, el este în picioare, tu culcat, el îmbrăcat, tu dezbrăcat, el te întreabă cele mai neobișnuite lucruri (spre exemplu, întreabă doamnele ce vârstă au, ceea ce este o crasă impolitețe) și tu, obedient, răspunzi (..) te supune unor examinări și mai insistente, unele mai dezagreabile decât altele, despre care nici nu mai vrem să vorbim. Agresiunea este totală, planificată și în formă continuată. Spre binele tău, desigur".

Hazos preambul! Și încurajator, desigur. Cele șapte povestiri ce urmează înseamnă un periplu minuțios prin spatele ușilor închise ale sălilor de operație, de conferințe, al unor laboratoare și altor incinte medicale - selectate cu grijă, cu moderație și cu un desăvârșit respect pentru adevăr - dezvăluindu-ne rolul benefic al inspirației, curajului, ori al hazardului; funcția perseverenței aproape nebunești care a condus fie la descoperiri și inovații teribile (angiografia începută pe propriul cord, sau operațiile laparoscopice ale dr. Forssman / Semm / Muhe), fie la dezastre precum chirurgia psihiatrică ce înnebunise degeaba America acum un secol, sau abuzuri de neimaginat (un dement care se semna cu bisturiul pe fiecare ficat transplantat). Din istorisire în istorisire, cititorul pătrunde într-o lume uluitoare, când captivantă, când detestabilă, făcând cunoștință cu destine inegalabile, cu situații aproape de neimaginat.

Literat veritabil, autorul acestui fascinant periplu este, pe rând, reporter, cronicar, arhivist, polemist... dacă nu și câte un pic de polițist, căci investigațiile sale nu lasă nimic la voia întâmplării sau doar a interpretării. Argumentele decurg, firesc și benefic, din analiza comparată, lucidă, fără patimă și idei preconcepute. Tonul relatărilor este viu și percutant, ventilat (natural!) de măsură și echilibru. Precizia se combină fericit cu sarcasmul, umorul cu ironia și chiar auto-ironia, asumată respectuos, dar și (im)pertinent, în numele breslei. Pe alocuri, ritmul relatării este unul de roman polițist, dar și implicarea autorizată a cronicarului medic(in)al ce privește înapoi, când cu mândrie, când cu jenă sau chiar cu mânie. Firul analizei și al judecății se despică, acolo unde este cazul, în patru sau chiar în patruzecișipatru, așa cum este cazul în capitolul Anatomia unei statui: Toma Ionescu. Echilibrul, prudența, moderația și respectul fac legea, impresionând cititorul și urmând cu sfințenie sfaturile mentorului, prof. Dan Setlacec (evocat cu o densă sensibilitate): "(...) dreptatea este de partea lui Gomoiu. Dar să nu dai prea tare în Toma Ionescu, că altul ca el n-avem". De altfel, tabloul întâlnirii de taină, evocată cu finețe și nobilă nostalgie, încheie superb cele șapte istorii, într-o atmosferă de pictură flamandă în care Rondul de noapte s-a încheiat, dar Lecția de anatomie rămâne vie pentru eternitate.

Dincolo de rigoare și stil, cultura umanistă impresionantă a prof. Cătălin Vasilescu ne face elegant, complice și inspirat cu ochiul, prin subtitluri care ne duc cu gândul spre mari scriitori ai lumii precum precum Gabriel Garcia Marquez (Trista poveste a lobotomiei și a nesăbuiților ei inventatori) sau Theodore Dreiser (O tragedie americană). Asta (și) așa, ca să ne convingem că blazonul Editurii Humanitas este prețuit, iar opțiunea casei a meritat, fiind onorată cum se cuvine.

Un elogiu aparte consider că se cuvine consilierului editorial care, întrebat, respectuos, la un moment dat, de către autor ce anume ar mai trebui să schimbe, în abordarea literară, l-a îndemnat să nu modifice nimic, să meargă înainte așa cum începuse. Și, pour la bonne bouche, îmi permit să citez integral apreciarea pe care Andrei Pleșu o face asupra cărții: "Am citit cartea chirurgului Cătălin Vasilescu cu un amestec de perplexitate și adeziune admirativă. Perplexitate, pentru că îmi deschidea perspective nebănuite spre istoria medicinei, provocând un neașteptat orizont de interogativitate, o combinație palpitantă de cunoaștere și trăire. Admirație pentru că întâlneam, la fiecare pagină, un condeier profesionist, un scriitor capabil să combine cu naturalețe realismul documentar, suprarealismul unor conjuncturi miraculoase, umorul, drama, surpriza. Istoria lumii se împletește cu destinul privat al personajelor invocate și deschide spre reflecții neconvenționale despre dimensiunea trupească a spiritului și despre dimensiunea spirituală a corporalității. Cătălin Vasilescu se înscrie cu grație în seria de medici, scriitori și gânditori, ilustrată la noi de Vasile Voiculescu, C.D. Zeletin, Emil Brumaru ș.a. Folosind titlul ales de autor pentru cartea sa, îl asigur pe cititor că are în mână un text... bestial".

Citiți un fragment din această carte aici.

0 comentarii

Publicitate

Sus