Ce ar trebui să ştiţi în plus faţă de ce veţi citi mai jos, ca notă de subsol, e că lui Vlad îi plac jocurile şi cuvintele; dacă am fi reuşit să ne vedem faţă în faţă pentru acest interviu (ceea ce nu a fost posibil din cauza programului său încărcat), am fi râs mult, aşa cum facem când ne întâlnim în sălile de spectacol, şi ne-am fi mirat de puterea pe care o are teatrul asupra noastră şi pe care, cred eu, o poate întrece numai filmul.
Cătălina Miciu: Nominalizat la UNITER pentru debut - 2013, selecţionat în "10 pentru FILM" la TIFF 2014. Ce s-a întâmplat până să ajungi aici?
Vlad Bîrzanu: Multe. Nici eu nu-mi dau seama cum şi când s-au întâmplat toate astea. Am făcut mult teatru în liceu, atât amator, cât şi profesionist (fără să am studii în acest sens). Am văzut mult teatru în liceu, mai ales la Festivalul Atelier, care se ţinea în perioada aia la Baia Mare, şi asta a însemnat mult pentru mine. Am cunoscut mulţi oameni. Am făcut Facultatea de Teatru la Cluj, unde am înţeles tot ce făcusem în teatru până atunci şi mi s-au deschis perspective noi. Am cunoscut şi mai mulţi oameni, dar au fost trei ani care au trecut foarte repede, din păcate. Am făcut masteratul la UNATC (pe care îl termin acum). Am fost angajat la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea în acelaşi timp. Am făcut multe navete Vâlcea-Bucureşti şi, mai nou, Vâlcea-Bucureşti-Tg. Mureş (unde am avut un proiect foarte frumos). Am cunoscut alţi oameni. Şi am ajuns aici. Şi de fapt cred că n-am făcut toate lucrurile astea, ci mi s-au întâmplat. Cred că am avut foarte mult noroc.
C.M.: Cum te-ai apucat de teatru şi de ce?
V.B.: Mama e cea care m-a pus pe drumul ăsta mişto. Ea a văzut asta în mine şi m-a îndreptat spre un liceu cu trupă de teatru în limba franceză iar asta a declanşat tot ce a urmat. Domnul Nicolae Weisz era (şi este în continuare) coordonatorul acestei trupe de teatru francofon (Dramatis Personae) şi el e cel care m-a învăţat să iubesc teatrul. De ce m-am apucat de teatru nu ştiu nici acum. Puteam să fac şi alte lucruri care îmi plac, dar cred că îmi plac prea multe şi poate că teatrul înseamnă o mare parte din ele. Îmi place şi să cânt, da' nu prea mă lasă nimeni.
C.M.: Din tot ce ai jucat până acum, care ţi-e rolul cel mai drag?
V.B.: Până acum, toate rolurile îmi sunt foarte dragi, am şi norocul asta. Bine, e drept că n-am jucat chiar atât de mult, dar am doar 23 de ani şi cred că stau OK la capitolul ăsta.
C.M.: Ce rol aştepţi în viitorul apropiat?
V.B.: Ceva rusesc! Glumesc. Nu am astfel de aşteptări. Când intru într-un proiect şi citesc piesa, da, probabil mă gândesc că mi-ar plăcea un rol mai mult decât un altul, dar pe termen lung nu am un ideal. Oricum sunt prea tânăr pentru Titus Andronicus şi prea mare pentru Billy Elliot, aşa că ce rost are să-mi fac speranţe. Aştept viitorul apropiat cu orice are să-mi ofere.
C.M.: Tu cauţi rolurile sau ele te caută pe tine?
V.B.: Cred că de asta se ocupă regizorul. Nu ştiu, cred că asta ţine puţin de un misticism teatral care nu prea-mi place şi pe care nu-l practic. Poate peste câţiva ani o să ţin conferinţe pe tema asta, dar deocamdată cred doar în destin, pe toate planurile. Cred că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie să se întâmple şi că treaba mea e să am grijă să-mi fac treaba bine şi să trăiesc clipa.
C.M.: Cum te pregăteşti pentru un rol?
V.B.: Tot încerc să-mi construiesc o tehnică, dar cred că fiecare rol are alte nevoi. Oricum caut peste tot (pe stradă, pe net, în filme) atunci când lucrez. Şi la fiecare rol pun tot felul de ingrediente. Eu aşa şi gătesc: nu fac de două ori aceeaşi mâncare la fel. Uneori schimb două ingrediente, alteori păstrez un singur ingredient şi schimb tot restul. O dată mi-a fost foarte rău după o mâncare de asta. Sper să nu mi se facă şi de la un rol aşa rău.
C.M.: Eşti angajat la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. Ce reprezintă asta pentru un tânăr actor? Te constrânge în vreun fel pentru alte proiecte?
V.B.: Am tot zis că sunt un norocos şi cred că asta e cel mai mare noroc pe plan profesional după ce am terminat facultatea. E un teatru foarte bun, cu o clădire modernă superbă, cu o trupă foarte bună şi bine pregătită şi bine aleasă, cu perspective bune (e aproape de Bucureşti, Sibiu şi Craiova) şi am făcut numai spectacole bune de când am venit aici, care îmi sunt foarte dragi şi au fost foarte apreciate. Cineva a vrut să fie rău şi a spus că facem spectacole pentru marţieni. Aşa o fi - dar marţienii se bucură mult de spectacolele noastre. Şi nu, nu te constrânge deloc pentru alte proiecte. E o şansă mare pentru un tânăr actor să fie angajat aici.
C.M.: Îţi place teatrul şi ca spectator? Vezi altfel ce se întâmplă pe scenă?
V.B.: Da, îmi place şi ca spectator, dar nu-mi place că văd altfel ce se întâmplă pe scenă. Aş vrea să uit că sunt actor când merg la teatru şi foarte rar reuşesc. Dar mă bucur de spectacole şi mi s-a spus că sunt un spectator foarte bun. Am un râs aparte şi de multe ori după spectacole prietenii de pe scenă îmi spun: "Te-am auzit râzând!".
C.M.: Ai vreo temere în ceea ce priveşte filmul?
V.B.: Nu ştiu dacă e chiar o temere, dar e ceva ce n-am făcut aproape deloc, aşa că mă întreb de multe ori dacă pot să fac film. Dar sper că pot şi sunt foarte curios.
C.M.: Zi-ne un film preferat.
V.B.: Billy Elliot. Pentru că am plâns de fericire la filmul asta. Şi Cabinetul doctorului Caligari (şi-n ăsta aş vrea să joc).
(foto: Radu Afrim)
Vlad Bîrzanu
Data naşterii: 25 septembrie 1990
Este absolvent de actorie al Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (2012) şi este masterand la U.N.A.T.C. Bucureşti în Arta Actorului. Este actor al Teatrului "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea şi a jucat în spectacole regizate de Theodor Cristian Popescu, Gelu Colceag, Vlad Massaci, Cristi Juncu, Horaţiu Mihaiu, Victor Ioan Frunză, Radu Afrim şi alţii. A jucat în Dancing City, proiect cultural foto-video, regia Carmen Lidia Vidu, fotograf Dani Ioniţă, şi în Onironaut, scurtmetraj, regia şi scenariu Diana Gândilă. A fost nominalizat la Premiile UNITER 2013 pentru debut, cu rolul din spectacolul Visul unei nopţi de vară, de William Shakespeare, regia Botos Balint, Teatrul "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea.
Vlad Bîrzanu a fost selectat în programul 10 pentru Film din cadrul TIFF 2014, care îşi propune să pună zece actori de pe scenele româneşti în contact cu profesionişti din lumea filmului. Alături de el, cei care iau parte la acest demers în 2014 sunt actorii Rareş Andrici, Katalin Berekmeri, Sorin Dobrin, Enikö Györgyjakab, Alina Ilea, Elena Ivanca, Lucia Mărneanu, Silvana Mihai şi Ioan Paraschiv.